Secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionuț Săvoiu, a reprezentat România la semnarea acordului oficial pentru lansarea procedurilor de achiziții publice comune în cadrul proiectului FAST DANUBE 2, eveniment desfășurat la Sofia pe 24 aprilie 2025. Proiectul, dezvoltat în parteneriat cu Bulgaria și cofinanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), urmărește îmbunătățirea navigabilității pe sectorul comun al Dunării, facilitând transportul fluvial și consolidând poziția Portului Constanța ca hub regional strategic.
Semnarea acordului în cadrul primei reuniuni a Comitetului Director al proiectului FAST DANUBE 2 reprezintă un pas esențial pentru îmbunătățirea navigabilității pe sectorul comun al Dunării și pentru consolidarea conectivității în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Bugetul total al proiectului este de 230 de milioane de euro, din care 85% reprezintă finanțare europeană nerambursabilă prin CEF. Durata estimată pentru implementare este de 57 de luni.
„Am fost onorat să reprezint MTI la acest eveniment alături de Angel Zaburtov Ministrul Adjunct al Transporturilor, Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor din Republica Bulgaria, Manfred Seitz Directorul General al Comisiei Dunării, reprezentanții CINEA – European Climate, Infrastructure and Environment Executive Agency și ai autorităților implicate.
În cadrul primei reuniuni a Comitetului Director al proiectului, România și Bulgaria au semnat oficial acordul privind lansarea procedurilor de achiziții publice comune pentru implementarea proiectului FAST DANUBE 2, un pas esențial pentru îmbunătățirea navigabilității pe sectorul comun al Dunării și dezvoltarea conectivității în cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T).
Proiectul are ca scop eliminarea blocajelor de navigație și sigurarea unui șenal navigabil funcțional pe parcursul a cel puțin 340 de zile anual, contribuind semnificativ la creșterea eficienței și siguranței traficului fluvial. FAST DANUBE 2 este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF Transport), sub coordonarea Agenției Executive pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA).
Proiectul este gestionat în parteneriat de Administrația Fluvială a Dunării de Jos – Galați (AFDJ), în calitate de lider, și Administrația Căilor Navigabile din Bulgaria (EAEMDR/IAPPD), ca partener, sub coordonarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii din România, respectiv Ministerului Transporturilor, Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor din Republica Bulgaria.
Bugetul total al proiectului este de 230 milioane euro, din care 85% este finanțat prin CEF. Durata estimată a implementării este de 57 de luni.
Sectorul româno-bulgar al Dunării, parte a coridorului Rin – Dunăre, reprezintă o arteră strategică de transport în Europa, iar proiectul contribuie la finalizarea segmentului navigabil al acestuia, conectând 9 state membre UE.
Pentru România, FAST DANUBE 2 este un proiect strategic care va contribui la deblocarea circulației pe Dunăre, va eficientiza transportul de marfă și va consolida rolul Portului Constanța ca hub regional major pentru zona Europei Centrale si de Est.
Pentru România, FAST DANUBE 2 reprezintă un proiect strategic ce va facilita deblocarea navigației pe Dunăre, va reduce traficul rutier, va eficientiza transportul de marfă și va întări poziția Portului Constanța ca hub regional de importanță majoră în sud-estul Europei.
Această colaborare reafirmă angajamentul României și Bulgariei față de dezvoltarea infrastructurii durabile și integrarea rețelelor de transport la nivel european„, a transmis Ionuț Săvoiu, Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Ca parte a proiectului, sunt planificate trei proceduri comune de achiziții – pentru monitorizarea mediului, pentru proiectare și executie și pentru supervizarea lucrărilor.
Principalele lucrări prevăzute includ:
• Dragaj în 12 locații critice (110 km în total)
• Stabilizarea malurilor pe 5,45 km
• Construirea de diguri pentru limitarea sedimentelor (2,6 km)
• Chevronuri pentru modificarea fluxului hidraulic (1,9 km)
• Crearea de insule pentru optimizarea curentului și sedimentelor (1,2 milioane m³)
