27 februarie 2024

24breakingnews

Știri de ultimă oră

Acțiune pentru prevenirea accidentelor rutiere, produse pe fondul oboselii la volan.

7 min read
Spread the love

De Ziua Internațională a Somnului, polițiștii argeșeni, în colaborare cu un medic pneumolog din cadrul Spitalului Județean Argeș, specializat în medicina somnului, au desfășurat o acțiune pentru prevenirea accidentelor rutiere, produse pe fondul oboselii la volan.

Conducerea unui autovehicul atunci când avem o stare de somnolență este cunoscută sub denumirea de oboseala conducătorului auto și poate schimba DESTINELE OAMENILOR ÎN MOD DRAMATIC, dacă nu ținem cont de sfaturile specialiștilor, dar și de semnalele transmise de propriul corp.

În județul Argeș, în anul 2022, s-au produs 3 accidente rutiere grave, produse pe fondul oboselii la volan, accidente în urma cărora 4 persoane au fost rănite grav.
Întrucât oboseala la volan reprezintă una dintre principalele cauze generatoare de accidente rutiere, politiștii argeșeni au oprit în trafic, pe DN 7, vehicule înmatriculate în alte județe sau care aveau de parcurs o distanță considerabilă, oferindu-le șoferilor o cafea, dar și o pauză binevenită, în care au primit informații esențiale pentru un drum în siguranță.

De asemenea, politiștii din cadrul Compartimentului Analiza și Prevenirea Criminalității Argeș le-au distribuit pliante cu sfaturi utile pentru prevenirea evenimentelor negative produse din cauza conducerii într-o stare de somnolență.

Recomandarea principală pentru șoferi ar fi să ia pauze atunci când se simt obosiți sau devin agitați la volan, cu atât mai mult dacă au o distanță mare de parcurs și să respecte regulile de circulație.

Pentru a întelege cât mai bine fenomenul și riscurile la care ne expunem atunci când conducem într-o stare de somnolență, vă transmitem materialul întocmit de domnul Muntean Petru Emil – medic pneumolog în cadrul Spitalului Județean Argeș, specializat în medicina somnului:

 

Introducere: Conducerea într-o stare de somnolență creşte semnificativ riscul de accidente.
Cunoaşterea cauzelor, consecințelor și prevenirii conducerii în stare de somnolență le permite șoferilor să evite riscurile inutile pe drum.
Concentrarea pe o igienă a somnului poate permite ca un somn să fie mai bun cu fiecare noapte (menținerea unui program de somn stabil, limitarea utilizării dispozitivelor electronice înainte de culcare și asigurarea faptului că dormitorul este liniştit, întunecat și favorabil odihnei neîntrerupte).

Cât de frecvent este conducerea somnolentă?
Deși nu există o măsurare exactă a condusului somnolent, studile indică faptul că este o stare destul de comună în rândul șoferilor. Sondajul Sleep în America din 2015 al Fundaţiei Naţionale pentru Somn a constatat că peste 60% dintre șoferii adulți au raportat că au condus somnolent în ultimul an.

Care sunt pericolele unui condus somnolent?
Șofatul într-o stare de somnolență este din păcate o contribuţie majoră la accidentele auto din întreaga lume. Potrivit Administrației Naționale pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi (NHTSA), în 2017, conducerea într-o stare de somnolență a dus la cel puţin 91.000 de accidente, ducând implicit la aproximativ 50.000 de răniți și peste 800 de decese. Aceste date subestimează probabil impactul condusului într-o stare de somnolență, deoarece este adesea imposibil să se stabilească definitiv dacă conducerea într-o stare de somnolență a provocat un accident, mai ales în cazul accidentelor mortale. În lumina acestui fapt, alte studii ne expun că conducerea într-o stare de somnolență provoacă până la 6.000 de accidente mortale în fiecare an.

De ce este periculoasă conducerea într-o stare de somnolenţă?
Conducerea într-o stare de somnolență crește semnificativ riscul de accidente de maşină.
Microsomnul este un fenomen prin care o persoană adoarme pentru o perioadă scurtă de timp (aproximativ 5 secunde), însă este suficient pentru ca mașina să iasă de pe şosea sau să se ciocnească cu un alt vehicul aflat în mers. Daunele cauzate de aceste accidente cresc atunci când ele apar în contextul unor viteze mari. Cercetările arată că privarea de somn duce la o deficienţă mentală similară cu beţia 24 ore de privare de somn sunt echivalentul aproximativ a unui conţinut de alcool în sânge de 0,10%. Această deficiență face ca o persoană să fie mai puțin atentă la mediul înconjurător și să fie mai ușor distrasă. Le încetinește acestora timpul de reacţie, ceea ce face mai dificilă evitarea pericolelor neprevăzute de pe carosabil. Somnul insuficient este, de asemenea, legat de înrăutăţirea procesului decizional al conducătorilor, ceea ce poate duce la asumarea unor riscuri la volan.

Ce cauzează somnolenţa la volan?
Mai mulți factori pot juca un rol în contextul unui șofat într-o stare de somnolentă:
a) privarea de somn (lipsa somnului este o cauză principală a somnolenţei excesive din timpul zilei, care poate induce un microsomn sau alte comportamente periculoase în timpul șofatului. Adulții ar trebui să doarmă între șapte și nouă ore în fiecare noapte, dar un număr semnificativ de adulți nu reuşese să obțină această perioadă recomandată de somn;
b) tulburări de somn (multe tulburări de somn, precum sindromul de apnee obstructivă în somn, fac ca somnul unei persoane să fie restricționat, întrerupt și mai puțin în scop reparator. Multe dintre aceste tulburări de somn rămân nediagnosticate și, atunci când sunt lăsate netratate, pot provoca somnolenţă diurna excesivă;
c) alcoolul (consumul de alcool poate provoca somnolenţă, afectând, de asemenea, timpul de reacţie şi luarea decizilor în moduri care cresc riscurile unor accidente auto;
d) medicamente (numeroase medicamente pot provoca somnolenţă; medicamentele fără prescripție medicală și suplimentele alimentare, care sunt luate noaptea, pot provoca uneori o somnolență persistentă în dimineaţa următoare. Somnolența este, de asemenea, un efect secundar al medicamentelor utilizate pentru multe alte afecţiuni (intrebati mereu medicul prescriptor!);
e) momentul zilei (accidentele auto din cauza somnolenţei au loc cel mai frecvent între miezul nopții și ora șase dimineaţa sau chiar la mijlocul după-amiezii.
Conducerea într-o stare de somnolenţă poate afecta pe oricine care sofeaza, dar doar anumite persoane sunt expuse unui risc mai mare de accidente de mașină (ex. șoferii de tir sau șoferii de autobuz, cei ce lucrează în schimburi de noapte, etc.)

Care sunt semnele de somnolență la volan și pentru care ar trebui sa va opriti din condus si să vă odihniți?
Dacă observaţi oricare dintre următoarele semne de somnolenţă la volan, ar trebui să căutaţi următoarea oportunitate disponibilă de a vă opri și de a vă odihni: cascăt frecvent, senzația de a aţipi, ochi obosiți sau o creștere a frecvenței clipirii, deplasarea pe alte benzi sau lovirea de „fâșii de zgomot” pe drum, incapacitatea de a ne aminti ultimii kilometrii de drum, dificultate la menținerea vitezei adecvate de drum.

Cum poţi evita șofatul somnolent?
Unele sfaturi sunt benefice chiar înainte sau în timpul unei călătorii, iar altele sunt pentru a dezvolta obiceiuri de viaţă pentru un somn sănătos. Înainte de a conduce: planificaţi traseul din timp pentru a limita orele totale de condus; pe cât posibil împărțiți-vă călătoria în segmente mai mici; evitaţi să conduceți în cele mai somnolente momente ale zilei; asiguraţi-vă că faceţi mai multe opriri pe parcurs, astfel încât să vă puteţi reîncărca; concentrați-vă pe a dormi mai mult în noaptea dinaintea călătoriei; evitaţi alcoolul și alte sedative; aduceţi cu voi un tovarăș de călătorie (majoritatea condusului somnolent apare atunci când oamenii călătoresc singuri, așa că, dacă este posibil, alăturați-vă pe cineva cu care să împartiti sarcinile de condus și să vă ajute să vă mențineți starea alertă; cofeina este un stimulent care vă poate face mai alert timp de câteva ore, însă cu toate acestea, nu este un remediu; utilizarea trucului cu pornirea aerului condiţionat sau a radioului pentru a rămâne treaz vă poate însă distrage atenția de la drum.

Bibliografie:
1. National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Division of Population Health. (2017, May 2). CDC – Data and Statistics – Sleep and Sieep Disorders., Retrieved January 12, 2021
2. National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Division of Population Health. (2017, March 21). Drowsy driving. Centers for Disease Control and Prevention., Retrieved January 12,2021
3. National Highway Traffic Safety Administration. (2019, July 22). Drowsy Driving., Retrieved January 12, 2021
4. American Academy of Sleep Medicine Board of Directors, Watson, N. F, Morgenthaler, T. Chervin, R., Carden, K., Kirsch, D. Kristo, D. Malhotra, R., Martin, J., Ramar, K., Rosen, I.. Weaver, T., & Wise, M. (2015). Confronting Drowsy Driving: The American Academy of Sleep Medicine Perspective. Journal of clinical sleep medicine : JCSM : official publication Of the American Academy of Sleep Medicine, 11(11), 1335-1336
5. Poudel, G. R., Innes, C. R., Bones, P. J., Watts, R., & Jones, R. D. (2014). Losing the Struggle to stay awake: divergent thalamic and cortical activity during microsleeps. Human Brain mapping, 35(1), 257-269
6. Dawson, D. & Reid, K. (1997). Fatigue, alcohol and performance impairment. Nature,388(6639).235
7. Scott, L. D. Hwang. W. T., Rogers, A E., Nysse, T., Dean, G E. & Dinges D. (2007)T na CF & Dinees.D.F. The relationship between nurse work schedules. Sleep duration, and drowsy driving. Sleep. 30(12), 1801-1807

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *